Mons. Pamfil Carnatiu intervistato dallo Zenit
Mons. Fortino intervistato dallo Zenit
7 mai: Jean-Paul II a Bucarest
Déclaration de Jean-Paul II sur son récent
voyage en Roumanie
Istoria unei invitatii
Istoria acceptarii venirii Sfântului Parinte în România începe cu invitatia fostului presedinte Iliescu, care a avut mai multe întrevederi cu papa Ioan Paul al II-lea: în februarie 1991, în septembrie 1992 si în martie 1995. Fostul ministru de externe al României, Teodor Melescanu, a avut o întrevedere cu suveranul pontif la data de 27 martie 1993. La fel si Adrian Severin, fost ministru de externe, a fost primit la Vatican în ziua de 17 aprilie 1997. A urmat invitatia adresata de catre presedintele Emil Constantinescu. Anul trecut, în timpul unei întrevederi de o jumatate de ora, desfasurata în ziua de 7 iulie la Vatican, premierul Radu Vasile a reafirmat dorinta oficialitatilor de la Bucuresti ca Ioan Paul al II-lea sa vina în România, prezentându-i suveranului pontif o invitatie din partea presedintelui.
Din punct de vedere protocolar, pentru ca vizita sa poata avea loc era necesar ca si patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PF Teoctist, sa-i transmita Sfântului Parinte o invitatie. Mult timp Biserica Ortodoxa Româna nu a considerat potrivita vizita papei din cauza diferendelor existente cu Biserica Greco-Catolica. Relatiile între catolici si ortodocsi au fost un timp tensionate, iar dialogul de multe ori s-a transformat într-un monolog. Relatiile ecumenice între cele doua Biserici s-au agravat în special dupa declaratia, din partea Bisericii Ortodoxe, de întrerupere a oricaror relatii cu Biserica Catolica dupa restabilirea ierarhiei greco-catolice si mai ales dupa recuperarea catedralei din Blaj. Între ortodocsii si greco-catolicii din România exista deja un diferend din 1948. Din 1990, greco-catolicii - în prezent, dupa statisticile oficiale, în numar de aproximativ 200.000, fata de 2,5 milioane în 1948 - au încercat sa-si recupereze mai multe biserici, însa s-au lovit întotdeauna de opozitia ortodocsilor, majoritari în România, cu peste 20 de milioane de credinciosi. România numara, tot dupa statisticile oficiale, 1.300.000 de catolici la o populatie de 23,4 milioane de locuitori.
Ca urmare a deschiderii manifestate de ambele parti, dupa îndelungi discutii, la data de 28 octombrie 1998, la sediul Patriarhiei din Bucuresti, a avut loc prima runda de convorbiri între cele doua Biserici surori, la care a fost prezent si un observator din partea Vaticanului, facând astfel posibila vizita Sanctitatii sale, prima de acest fel în istoria României.
Fara sa se situeze în dezacord direct cu o eventuala vizita a Sfântului Parinte, înaltii ierarhi ortodocsi au legat acest eveniment de asezarea relatiilor cu Biserica Greco-Catolica pe fagasul ferm al dialogului. A urmat a doua runda a dialogului ortodox-greco-catolic la Blaj, în ziua de 28 ianuarie. Cele doua delegatii, conduse de mitropolitul Daniel al Moldovei si Bucovinei si de mitropolitul Lucian Muresan au convenit, în prezenta unui reprezentant al Vaticanului, ca stabilirea dreptului de folosire a lacasurilor de cult sa se faca prin dialog si prin analizarea fiecarui caz în parte, la nivelul eparhiilor si parohiilor. Au convenit, de asemenea, împreuna, sa renunte la ocuparea în forta a bisericilor, la actiunile juridice, la limbajul polemic prin intermediul mass-media si la orice forma de prozelitism. Abia dupa aceasta întâlnire Sfântul Sinod l-a împuternicit pe Patriarhul Teoctist sa redacteze invitatia. Raspunsul Vaticanului a venit în mai putin de 24 de ore, afirmativ.
În ziua de 13 februarie, purtatorul de cuvânt al Vaticanului, Jaquin Navarro Valls a anuntat ca suveranul pontif a acceptat invitatia patriarhului Bisericii Ortodoxe Române de a face o vizita în România. Purtatorul de cuvânt nu a dat amanunte despre data si programul calatoriei. Potrivit agentiei italiene de presa, ANSA, vizita ar urma sa aiba loc în zilele de 7-9 mai anul acesta.
Deocamdata nu se cunoaste programul Sfântului Parinte în România. Reprezentantii Vaticanului, ai Bisericii Catolice din România si ai Bisericii Ortodoxe Române se vor întâlni pentru a definitiva programul. Nu se stie daca se va opri numai la Bucuresti sau va vizita si alte localitati din tara. Cu siguranta, în acele zile când privirile multora vor fi atintite spre România, nu vor lipsi din program: o sfânta Liturghie cu credinciosii catolici, întâlniri cu tinerii, cu membrii Conferintei Episcopale Române, cu ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, cu presedintele României, cu membri ai Guvernului Român si cu alti reprezentanti ai puterii civile. Va avea un mesaj pentru credinciosii ortodocsi si pentru toti oamenii de bunavointa. Stim sigur ca în fiecare tara, pe unde a trecut, zilele de vizita ale Sfântului Parinte au fost zile de speranta, de bucurie si de lumina. Numerosi credinciosi si oameni de bunavointa au gasit în cuvintele sale un nou impuls pentru apropierea de Dumnezeu si pentru ancorarea vietii în valorile crestine.
Pr. Cornel Cadar
În ziua de 17 februarie la sediul Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucuresti a avut loc o sesiune extraordinara a Conferintei Episcopilor Catolici din România. La lucrari au fost prezenti toti episcopii catolici de ambele rituri, care au avut ca invitat pe Excelenta sa Jean Claude-Périsset, nuntiu apostolic în România.
Scopul acestei sesiuni a fost acela de a pregati vizita Sfântului Parinte Ioan Paul al II-lea în România. În cadrul lucrarilor, ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop romano-catolic de Bucuresti, a fost desemnat de catre plenul conferintei drept coordonator principal al mult asteptatei vizite a Sfântului Parinte în tara noastra.
Dupa ce programul va fi stabilit definitiv acesta va fi dat publicitatii.
Biroul de presa al conferintei
O vizita mult asteptata
Sfântul Parinte va sta trei zile în România. Va fi a 86-a calatorie apostolica în afara Italiei în cei 20 de ani de pontificat. Este o vizita mult asteptata. Conform unui sondaj facut de Institutul National pentru Studii de Opinie si Marketing, patru din cinci români doresc sa-l vada si sa-l auda pe suveranul pontif, iar 3,4% vor merge oriunde ca sa-l vada.
Din anul 1990 se asteapta acordul Bisericii Ortodoxe Române. Papa a fost invitat oficial de catre BOR în ziua de 12 februarie a.c., scrisoarea de invitatie fiind trimisa chiar de Preafericitul Teoctist, patriarhul BOR. Invitatia a fost facuta în baza hotarârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe din 4 februarie, în urma întâlnirilor dintre BOR si Biserica Greco-Catolica din 28 octombrie 1998 si 28 ianuarie 1999. Multa vreme, BOR a considerat inoportuna vizita papei, motivându-si refuzul prin existenta unui climat tensionat între ortodocsi si greco-catolici. Reluarea dialogului între cele doua Biserici, precum si posibilele presiuni ale unor lideri politici - dupa unii - i-au determinat pe înaltii ierarhi ortodocsi sa devina mai maleabili în privinta venirii Sfântului Parinte în România.
Programul si traseul suveranului pontif, pâna sa ajunga la forma cunoscuta azi, au stârnit divergente. Un comunicat al Patriarhiei Române din 8 martie arata ca Biserica Ortodoxa întelegea ca vizita papei Ioan Paul al II-lea sa fie una ecumenica si frateasca si sa aiba loc numai la Bucuresti, facând apel pentru aceasta la o întelegere cu trimisul papei înca din 15 ianuarie. Astfel, comunicatul punea vizita sub semnul întrebarii, aratând indignarea ca BOR este supusa „unor presiuni si reprosuri nedrepte si umilitoare". Ca raspuns, Conferinta Episcopilor Catolici din România, întrunita la Bucuresti în ziua de 8 martie, venea cu rugamintea frateasca pentru BOR „de a nu limita spatiul si timpul vizitei papei în România". „Credem ca un climat ecumenic - se preciza în comunicatul episcopilor catolci - nu poate sa excluda posibilitatea ca noi, catolicii, sa ne putem bucura de prezenta papei atât în Transilvania (Cluj), cât si în Moldova (Bacau)". „Noi îndemnam preotii si credinciosii ca totusi, în eventualitatea ca Sfântul Parinte nu ar putea veni în Transilvania si Moldova, sa participe la întâlnirea Sfântului Parinte cu noi, catolicii de ambele rituri, la Bucuresti, în momentele care vor fi stabilite în program".
Despre semnificatia acestei vizite s-a scris si înca se va mai scrie. Este prima oara în istorie când un papa viziteaza o tara majoritar ortodoxa. De aceea, unii au luat în consideratie ca aceasta vizita înseamna deschiderea unei porti pentru Sfântul Scaun spre Ucraina, Rusia, Serbia etc. Altii nu au scapat din vedere nici cota imaginii României în Occident care va creste mult cu aceasta ocazie. Cei mai multi însa iau în calcul aspectul ecumenic si spiritual: „Prin vizita papei în România - afirma Mons. Tamburrino (reprezentantul Vaticanului în dialogul dintre ortodocsi si greco-catolici) în Avvenire - se va deschide un nou cadru pentru relatiile ecumenice. Nu cu totul revolutionar, dar va confirma, desigur, speranta pe care Ioan Paul al II-lea si-o exprima în Tertio millennio adveniente: crestinii sa paseasca în anul 2000 «mai putin dezbinati»". Ramâne însa în picioare si semnificatia pastorala: Sfântul Parinte se va deplasa la Cimitirul Bellu-Catolic, la mormintele cardinalului Iuliu Hossu si a episcopului Vasile Aftenie, morti în închisorile comuniste si, asa cum gasim în scrisoarea raspuns, va avea „diferite prilejuri de a întâlni la Bucuresti clerul si credinciosii comunitatilor catolice din România, exprimând astfel legaturile de comuniune care-l unesc pe succesorul lui Petru cu membrii Bisericii Catolice".
Peste toate acestea, vizita se doreste a fi un intens moment de har. Ea va avea loc în timpul pascal, când în toate Bisericile se cânta „Cristos a înviat din morti cu moartea pe moarte calcând", cuprinzând si ziua când Biserica Romano-Catolica îl aminteste la 8 mai pe fericitul Ieremia Valahul, primul român ridicat la cinstea altarelor.
Pâna la venirea Sfântului Parinte, episcopii îndeamna preotii si credinciosii „sa ofere lui Dumnezeu rugaciuni în fiecare zi pentru ca mult dorita vizita a Sfântului Parinte sa fie o împlinire pentru Biserica si tara, stiind ca o asemenea vizita aduce în noi toti o reînnoire spirituala".
Pregatire diecezana
Luni, 22 martie, la Episcopia de Iasi a avut loc sedinta extraordinara a Consiliului Prezbiteral, urmata, în cursul saptamânii, de întâlniri decanale (23 martie la Bacau si 24 martie la Roman). Întâlnirile au avut ca scop organizarea cât mai bine a credinciosilor diecezei pentru vizita Sfântului Parinte în România.
Astfel, în cadrul Consiliului Prezbiteral, dupa ce Preasfintitul Petru Gherghel a exprimat bucuria ca Sfântul Parinte ne viziteaza, au fost anuntate comisiile diecezane de pregatire a vizitei Sfântului Parinte, care vor trebui, sub coordonarea generala a Preasfintitului, a vicarului general si a rectorului Institutului Teologic, sa colaboreze cu aceleasi comisii din Arhidieceza de Bucuresti: Comisia de organizare protocol vizita si participare diecezana - responsabil pr. Dumitru Gabor; Comisia pentru celebrari liturgice si muzica - responsabil pr. Anton Saboanu; Comisia pentru mass-media - responsabil pr. Wilhelm Danca; Comisia pentru tineri - responsabil pr. Cornel Cadar; comisia pentru persoanele consacrate - responsabil Mons. Alois Fechet. S-a stabilit apoi modalitatea de participare a credinciosilor din dieceza. Mai întâi, cei care doresc sa participe se vor înscrie la nivelul fiecarei parohii, urmând ca fiecare paroh sa anunte decanatul pâna în Duminica Alba (11 aprilie) numarul de participanti si eventual mijlocul de transport (autobuz, autocar, masini, tren etc.). Se vor constitui si trenuri speciale cu plecare din centrele mai mari. Este de recomandat ca fiecare parohie sa participe cu pancarte, stegulete sau alte însemne de identificare, pentru ca fiecare zona va avea locul ei în cadrul sfintei Liturghii. Pe cât posibil, laicii vor veni în costume nationale. La nivelul fiecarui grup parohial va fi desemnat un responsabil pentru ordine si siguranta, care va purta un semn distinctiv. Pentru sustinerea cântului liturgic (Liturghia din ziua de duminica, 9 mai, ora 17,00) vor participa din Moldova 800 de persoane (cele 10 coruri intrate în concursul de la Roman anul trecut plus alte cinci coruri si corul Seminariilor) care se vor uni în cântare cu corurile din Arhidieceza de Bucuresti si din celelalte dieceze. Se vor primi partituri din timp si se vor face repetitii. Întâlnirea tinerilor din dieceza, prevazuta la Gheraesti pentru ziua de 2 mai, a fost suspendata, tinerii fiind invitati sa participe la întâlnirea cu Sfântul Parinte duminica, 9 mai. Timpul dinaintea sfintei Liturghii va fi animat de tineri. Preotii, care vor purta cu ei alba si stola alba, se vor împarti: unii vor participa la sfânta Liturghie cu clerul din catedrala „Sfântul Iosif" din ziua de sâmbata, 8 mai, altii la sfânta Liturghie din ziua de duminica, 9 mai. Numarul Liturghiilor din parohii si filiale vor fi reduse, iar sâmbata seara în toate parohiile se va celebra Liturghia prefestiva din duminica a VI-a a Pastelui.
În finalul întâlnirii din cadrul Consiliului Prezbiteral toti au fost îndemnati la rugaciune si la participarea la sfintele Taine cu scopul de a ne curata sufletele si de a ne reînnoi entuziasmul pentru întâlnirea cu pastorul Bisericii Universale. În toate Bisericile se vor introduce în acest sens intentii speciale în cadrul rugaciunii credinciosilor, se va recita Rozariul pentru Biserica si pentru Sfântul Parinte, se vor organiza cateheze speciale pentru copii si tineri.
Pr. Cornel Cadar
Vineri, 7 mai
12.00 - Sosirea la Bucuresti (Aeroportul Baneasa); ceremonia de primire (discurs); discursuri ale presedintelui si patriarhului
13.00 - Deplasarea la catedrala Patriarhiei
13.30 - Scurta vizita de rugaciune în catedrala Patriarhiei (dupa rugaciune un scurt salut neoficial la resedinta Patriarhiei)
14.00 - Deplasarea la Nuntiatura
14.15 - Întâlnirea si prânzul cu membrii Conferintei Episcopale Române si cu suita papala (discurs)
17.15 - Deplasarea la palatul prezidential
18.00 - Vizita de curtoazie la presedintele republicii si întâlnirea cu autoritatile civile si politice, cu reprezentantii tuturor comunitatilor religioase si cu corpul diplomatic (discurs)
19.15 - Deplasarea la Nuntiatura
Sâmbata, 8 mai
8.40 - Deplasarea la Cimitirul Bellu-Catolic
9,00 - Rugaciune la Cimitirul Bellu-Catolic
9.30 - Deplasarea la catedrala „Sfântul Iosif"
10.30 - Sfânta Liturghie (în rit greco-catolic) cu clerul, persoanele consacrate si laicii angajati (omilie)
13.00 - Deplasarea la Nuntiatura
17.15 - Deplasarea la resedinta Patriarhiei
17.30 - Întâlnirea cu PF patriarh Teoctist, cu membri ai Sfântului Sinod si salutul adresat altor personalitati prezente(discurs)
19.30 - Deplasarea la Nuntiatura
Duminica, 9 mai
9.00-9,20 - Întâlnirea privata cu primul-ministru (la Nuntiatura)
9.45 - Deplasarea la Piata Unirii
10.00 - Sfânta Liturghie celebrata de patriarhul Teoctist si de membri ai Sfântului Sinod în prezenta Sfântului Parinte; la sfârsitul Liturghiei: Regina coeli, rugaciune recitata de Sfântul Parinte (discurs)
12.30 - Deplasarea la Nuntiatura
16.00 - Deplasarea spre parcul de lânga Izvor (aproape de Casa Poporului)
17.00 - Celebrare euharistica (în aer liber) prezidata de Sfântul Parinte în prezenta patriarhului Teoctist (omilie)
19.30 - Deplasarea la Aeroportul Baneasa
19.45 - Ceremonia de plecare (discursuri ale presedintelui si patriarhului) (salut)
20.30 - Plecarea spre Roma
Sanctitatii sale, Ioan Paul al II-lea
Sanctitatea voastra,
Cu bucurie în Cristos Mântuitorul, ne adresam Sanctitatii voastre, rugând pe Domnul sa va daruiasca sanatate deplina pentru binele Bisericii Romano-Catolice, al clerului si credinciosilor sai.
În spiritul relatiilor fratesti statornicite de multa vreme între Biserica Romano-Catolica si Biserica Ortodoxa, marcate atât de dureros de despartirea de la începutul acestui mileniu, adresam Sanctitatii voastre invitatia frateasca de a face o vizita Bisericii Ortodoxe Române într-un viitor apropiat.
Aceasta vizita va va da posibilitatea de a cunoaste nemijlocit chipul unei Biserici adânc înradacinate în credinciosia fata de Cristos si integrata în mod plenar în Biserica Ortodoxa Universala. Biserica Româna este constienta deopotriva de datoria care îi revine de a marturisi ortodoxia pe pamântul românesc si de necesitatea refacerii unitatii crestine, prin dialogul ecumenic cu Biserica Romano-Catolica si cu celelalte comunitati crestine.
În acest duh, va asteptam, Sanctitatea voastra, la Bucuresti. Vom fi bucurosi sa va revedem, sa abordam împreuna subiectele legate de situatia actuala a crestinatatii si a lumii în general si, mai ales, sa ne rugam lui Cristos sa binecuvânteze Biserica sa si lumea întreaga cu dragostea sa, caci numai el poate mântui lumea.
Asigurându-va de adânca noastra pretuire în Cristos Mântuitorul si supunând binevoitoarei atentii a Sanctitatii voastre câteva propuneri cu referire la programul vizitei în România, rog pe Atottiitorul Dumnezeu sa faca din aceasta vizita la Biserica Ortodoxa Româna un pas semnificativ pe calea - dificila, dar neaparat necesara - a restabilirii unitatii crestine.
Al Sanctitatii voastre în Cristos Mântuitorul,
12 februarie 1999
Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Raspunsul Sfântului Parinte
Preafericirii sale Teoctist, arhiepiscop al Bucurestilor, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Prin scrisoarea Preafericirii voastre din 12 februarie, mi-ati adresat o invitatie frateasca de a veni la Bucuresti. Accept din toata inima aceasta invitatie cordiala a Preafericirii voastre si ma bucur ca pot face o calatorie în România, la începutul lunii mai a.c., exprimându-mi dorinta ca, în spiritul dorit de mine însumi, atunci când am proclamat marele jubileu, sa întarim mai mult legaturile noastre, în perspectiva ajungerii la unitatea deplina, la vremea hotarâta de Dumnezeu.
O data ajuns la Bucuresti, la 7 mai, voi fi bucuros sa salut pe Preafericirea voastra si sa avem un moment de rugaciune în catedrala Preafericirii voastre. În dupa-amiaza zilei de sâmbata, 8 mai, voi fi bucuros sa va vizitez la Patriarhie, iar duminica dimineata, 9 mai, voi asista la sfânta Liturghie savârsita de Preafericirea voastra, alaturându-ma astfel rugaciunii întregii comunitati ortodoxe si rugând pe Domnul sa se împlineasca cererea pe care el a facut-o Tatalui în ajunul jertfei sale de pe cruce pentru mântuirea lumii: „Parinte Sfinte, pazeste-i în numele tau, în care mi i-ai dat, ca sa fie una precum suntem si noi" (In 17,11). Ma bucur, de asemenea, sa aflu ca Preafericirea voastra are intentia de a onora cu prezenta sfânta Liturghie pontificala pe care o voi celebra în dupa-amiaza zilei de duminica. Astfel, în cadrul diferitelor noastre întâlniri, vom aduce slava lui Dumnezeu pentru ceea ce el împlineste prin noi, vom continua relatiile noastre fratesti si vom arata vointa noastra ferma de a lucra pentru unitatea deplina.
Desigur, voi avea si eu, în acelasi timp, diferite prilejuri de a întâlni la Bucuresti clerul si credinciosii comunitatilor catolice din România (greco-catolici si credinciosi de rit latin), exprimând astfel legaturile de comuniune care-l unesc pe succesorul lui Petru cu membrii Bisericii Catolice.
Diversele întâlniri pe care le voi avea în România vor fi semne ale bucuriei si sperantei pentru toti ucenicii lui Cristos, chemati sa paseasca împreuna pe cale si sa continue dialogul ecumenic între catolici si ortodocsi.
În asteptarea pasirii mele pe pamântul României, pamânt al unei mari traditii spirituale, ma rog Duhului Sfânt sa pregateasca inima tuturor credinciosilor, astfel ca vizita mea si dialogurile pe care le voi avea sa aduca roade bogate. În aceasta perspectiva, asigur pe Preafericirea voastra de dragostea mea statornica în Cristos.
Vatican, 12 martie 1999
Ioan Paul al II-lea
Duminica, 18 aprilie, Sfântul Parinte a declarat trei noi sfinti pentru calendarul Bisericii Universale: Marcellin Champagnay, Giovanni Calabria si Agostina Livia Pietrantoni. Din România au participat 40 de tineri si surori precum si zece preoti.
La aceasta celebrare ca si la audienta speciala acordata pelerinilor veniti la Roma cu ocazia acestui fericit moment din ziua de 19 aprilie, ora 12.00, tinerii din Dieceza de Iasi îmbracati în costume nationale specifice, purtau în mâini stegulete tricolore si o pancarta mare, vizibila de peste tot cu aceasta inscriptie: Sfinte Parinte, va asteptam cu drag în România!
Dupa binecuvântarea finala, când fiecare episcop a primit îmbratisarea Sfântului Parinte, l-am salutat si eu în numele celor din Piata „Sfântul Petru" si în numele tuturor credinciosilor din tara spunându-i: Sfinte Parinte, va asteptam cu drag în România - si l-am rugat sa priveasca spre acei tineri entuziasti si spre acea pancarta. Toti va asteapta si se pregatesc sa va primeasca cu drag, asa cum o fac toti catolicii si toti românii buni si ospitalieri.
Si eu astept si ma pregatesc mult! a fost raspunsul scurt al Sfântului Parinte; cu alte cuvinte si eu astept cu drag sa ajung la voi! În timp ce spunea aceste cuvinte, privea spre acei tineri si spre toti din România. Privea si se gândea la noi.
Împreuna cu toti tinerii si credinciosii din tara repetam si noi: Sfintei Parinte, te asteptam cu drag si dor în România.
Petru Gherghel, episcop de Iasi
Zidul care trebuie darâmat
Putine zile ne mai despart pâna la venirea Sfântului Parinte în România. Pregatirile continua. Din toata tara multimi se vor îndrepta spre Bucuresti. Din Moldova se asteapta aproape 30 de mii de participanti, în majoritate tineri. Cu trenul, cu autocarul sau cu masini personale multimile se vor îndrepta spre Parcul Izvor.
Dupa cum s-a mai scris, vizita va fi benefica pentru toti. Programul amanuntit, publicat în numarul trecut, arata ca vizita este un semn pozitiv pentru Biserica Ortodoxa Româna care a reusit cu mare greutate sa se desprinda de vechile mentalitati. Venirea Sfântului Parinte va însemna mult pentru relatiile ecumenice. Sfântul Parinte a aratat de multe ori aprecieri pentru valorile existente în Biserica rasariteana. Dorinta lui a fost mereu de a sta la masa dialogului si de a ne regasi împreuna pe mostenirea comuna din primul mileniu.
Din punct de vedere pastoral, vizita înseamna o încurajare pentru credinciosii romano-catolici si un omagiu pentru martirii Bisericii Române Unite cu Roma. În cimitirul Bellu din Bucuresti sunt înmormântati doi martiri ai Bisericii: ep. Vasile Aftenie si card. Iuliu Hossu. Ei au murit pentru credinta lor. Vizita la mormintele lor de sâmbata, 8 mai, precum si Liturghia în rit greco-catolic din catedrala va arata ca la acest sfârsit de secol trebuie sa ne îndreptam mai mult spre aceia care nu au cedat si si-au dat viata pentru valorile crestinismului. Privind la ei este o sansa pentru noi, cei de azi, sa învatam cum ar trebui sa ne calauzim pasii.
Dar vizita va fi semnificativa si pe plan moral si spiritual. Într-o tara, care acum se trezeste greu, în care comunismul a facut în primul rând mari ravagii morale vine Sfântul Parinte, acela care a pus umarul la darâmarea zidurilor comunismului. Poate ca nu-i lipsit de interes ca acum, înainte de venirea Sanctitatii sale, sa avem în minte cuvintele, relevante si pentru noi, rostite cu ocazia vizitei în Polonia în 1997: „Zidul care împartea Europa a cazut, dar a aparut un alt zid, unul invizibil, care continua sa împarta continentul, zidul care exista în inimile oamenilor. Un zid facut din spaima si agresivitate, din lipsa de întelegere între popoare de origini diferite, de culori diferite, de convingeri religioase diferite. (...) Nu va exista o unitate europeana daca ea nu se va baza pe unitatea spirituala. Bazele acestei unitati au fost aduse în Europa si au fost consolidate de-a lungul secolelor de crestinism cu Evanghelia sa, cu întelegerea pentru om si cu contributia sa la dezvoltarea popoarelor si a natiunilor. (...) Bazele identitatii Europei sunt construite pe crestinism. Si actuala lipsa de unitate spirituala se datoreaza crizei marturiei crestine. (...) În numele solidaritatii omenirii si în numele dragostei, strig: Nu va fie teama! Deschideti-i usile lui Cristos! Fara Cristos este imposibil sa-l întelegem pe om. De aceea, zidul care s-a ridicat astazi în inimile oamenilor, zidul care divide Europa, nu poate fi darâmat fara întoarcerea la Evanghelie".
Pr. Cornel Cadar
Lista de trenuri suplimentare si trenuri care au fost suplimentate cu vagoane, ce vor pleca din Moldova spre Bucuresti pentru data de 9 mai.
Iasi-Bucuresti Nord (Bucuresti-Baneasa) si retur - 10 vagoane, clasa a II-a (va prelua o parte din calatorii estimati din Iasi);
Iasi-Bârlad-Vaslui-Crasna-Tecuci-Focsani-Bucuresti Nord (Bucuresti-Baneasa) si retur - 10 vagoane clasa a II-a de la Iasi plus 5 vagoane clasa a II-a de la Tecuci (va prelua o parte din calatorii estimati din Iasi, Vaslui, Crasna (Husi), Tecuci, Focsani);
Suceava-Pascani-Bucuresti Nord (Bucuresti-Baneasa) si retur - 15 vagoane clasa a II-a (va prelua calatorii estimati din Suceava si Pascani);
Pascani - Sabaoani - Bucuresti Nord (Bucuresti-Baneasa) si retur - 15 vagoane clasa a II-a (va prelua o parte din calatorii estimati din Sabaoani);
Pascani-Sabaoani-Bucuresti Nord (Bucuresti-Baneasa) si retur - 15 vagoane clasa a II-a (va prelua o parte din calatorii estimati din Sabaoani);
Pascani-Halaucesti-Roman-Bacau-Bucuresti Nord (Bucuresti-Baneasa) si retur - 16 vagoane clasa a II-a (va prelua calatorii estimati din Halaucesti, o parte din Roman si o parte din Bacau);
Pascani-Roman-Bucuresti Nord (Bucuresti-Baneasa) si retur - 15 vagoane clasa a II-a (va prelua calatorii estimati din Roman);
Bacau-Bucuresti Nord (Bucuresti-Baneasa) si retur - 16 vagoane clasa a II-a (va prelua o parte din calatorii estimati din Bacau);
Bacau-Bucuresti Nord (Bucuresti-Baneasa) si retur - 16 vagoane clasa a II-a (va prelua o parte din calatorii estimati din Bacau);
Bacau-Valea Seaca-Faraoani-Adjud-Bucuresti Nord (Bucuresti-Baneasa) si retur - 15 vagoane clasa a II-a (va prelua calatorii estimati din Valea Seaca, Faraoani, Adjud si o parte din calatorii estimati din Bacau;
Piatra Neamt-Bacau-Bucuresti Nord (Bucuresti-Baneasa) si retur - 10 vagoane clasa a II-a de la Piatra Neamt plus 5 vagoane clasa a II-a de la Bacau (va prelua calatorii estimati din Piatra Neamt si o parte din calatorii estimati din Bacau);
Comanesti-Valea Uzului-Dofteana-Bucuresti Nord (Bucuresti-Baneasa) si retur - 13 vagoane clasa a II-a (va prelua calatorii estimati din Comanesti, Valea Uzului si Dofteana);
Ghimes-Ciresoaia-Onesti-Bucuresti Nord (Bucuresti-Baneasa) si retur - 13 vagoane clasa a II-a (va prelua calatorii estimati din Ghimes, Ciresoaia, Onesti).
Pentru preluarea fluxului de calatori de la Galati (circa 300 de persoane)
se vor suplimenta trenurile R 678 si Acc. 1672.
Nota
Fiecare grup va desemna un responsabil care va avea tabelul cu toti
membrii, va purta o banderola tricolor pe brat si va raspunde de întregul
grup. Grupurile mari vor fi împartite în grupuri mai mici.
Pretul biletelor de tren este la nivel de tren personal. De la cea mai
apropiata Agentie CFR parohul sau responsabilul grupului va cumpara biletele
de tren pe baza de tabel si de legitimatii sau documente pentru cei care
au drept legal la reducere. Informatii suplimentare cu privire la orarul
trenurilor se vor comunica prin mass-media. Responsabilii de grupuri se
vor interesa de biletele de intrare în Parcul Izvor la decanatul
de care apartin. Tot de la decanat se vor primi si brosurile cu programul
sfintei Liturghii. Cu ocazia vizitei Sfântului Parinte s-au facut
esarfe (15.000 lei), stegulete (3.000 lei), sepci (21.000 lei), tricouri
(25.000 lei), ecusoane (6.000 lei), postere cu Sfântul Parinte (mici
10.000 lei; mari 40.000 lei) care vor putea fi comandate de catre responsabilii
de grupuri la pr. Mihai Roca - Parohia Bacau - „Sfântul Nicolae".
Toti cei care fac parte din asociatii vor veni cu hainele si semnele specifice.
Ceilalti, pe cât posibil, în costume nationale. Participantii
vor lua pachetel cu mâncare si apa. Din Bucuresti, persoanele o data
ajunse la gara, vor fi preluate de autobuze speciale care le vor duce pâna
aproape de locul unde va avea loc Liturghia. În locul amenajat pentru
sfânta Liturghie se va intra împreuna cu grupul pe baza de
tabel si de bilet.
Dureroasele evenimente din Kosovo si Iugoslavia din ultimele luni
stau în atentia opiniei publice internationale. Biserica nu a ramas
nepasatoare, iar diplomatia Sfântului Scaun a cautat mereu o solutie
politica la criza din Balcani. În timpul celebrarilor pascale, papa
Ioan Paul al II-lea a cerut în mod deosebit „ca armele sa taca" si
„dialogul sa se reia". Totodata, Sanctitatea sa a facut apel pentru deschiderea
unui culoar umanitar în Kosovo.