Numai biserica catolica recunoaste Primatul Papal precum si Infailibilitatea papala (Conciliul Vaticanic I din 1870).
Filioque (l.lat. si de la fiu): adaos catolic din sec.11 la Credo-ul acceptat de Conciliul Ecumenic al 2-lea de la Constantinopol (381 d.C.), dupa care Sfântul Spirit ar reprezenta atât emanatia lui Dumnezeu, cât si a Fiului sau.
Catolicii si Protestantii utilizeaza hostii (l.lat. sacrificiu) numai din aluat nedospit. Ortodocsii folosesc hostii din aluat dospit.
Biserica ortodoxa are rit oriental si liturghii in limba fiecarei tari.
Biserica catolica sustine existenta Purgatoriului (l.lat. ignis purgatorium = foc purificator), loc temporar in care sufletele celor decedati si-ar ispasi pacatele usoare.
Biserica catolica a impus celibatul, din timpul pontificatului Papei Gregor I (590-604 d.C.), întregului cler, argumentând cu un text neclar din Noul Testament (1.Corinteni 7, 32-35). Biserica ortodoxa a introdus in anul 691 d.C, cu prilejul Sinodului Trullanic, o noua regula: subdiaconii, diaconii si preotii se pot casatori, numai mitropolitii (episcopii) trebuie sa ramâna celibatari. Aceasta regula a fost preluata si de biserica greco-catolica.
Având la baza un text ambiguu din Evanghelia lui Matei (19, 6), Catolicii au interzis recasatoria religioasa.
Numai biserica catolica a avut in cursul istoriei de forme de organizare statala: Patrimonium Petri (in centrul si sudul Italiei; cu incepere din sec.6 pâna in anul 1870), Vaticanul (prin Contractul lateranic din Roma din anul 1929, incheiat intre statul italian si Scaunul Apostolic).
Nasterea neprihanita (imaculata conceptie): dogma catolica introdusa in anul 1864 (tinuta la 8 decembrie): in momentul conceptiei (prin Sfântul Spirit, nu prin parintii Ioachim si Ana), Maria ar fi ramas neprihanita, fara pata pacatului capital a omenirii.
Potrivit bisericii protestante, penitentele nu pot fi un sacrament, ci - cel mult - un adânc sentiment de regret pentru pacatele savârsite. Iertarea pacatelor nu se poate face de catre preoti, ci numai de catre Dumnezeu, printr-o cainta sincera a celui care a pacatuit.
Conform Catechismului Catolic, in timpul Confirmarii ar avea loc pogorârea reala in corpul copilului - prin intermediul lui Isus - a Sf. Spirit. La Catolici si Anglicani Confirmarea se face prin asezarea mâinii episcopului pe capul copiilor si miruirea fruntii cu crisam (ulei sfintit). La Ortodocsi si Greco-Catolici Confirmarea are loc odata cu botezul. Originea neclara a acestui sacrament (introdus pe baza Faptelor Apostolilor, 8, 14-17), a determinat in sec.16 biserica reformata (dupa traducerea mai corecta a Bibliei de catre Martin Luther) sa nu mai recunoasca Confirmarea drept sacrament.
Biserica ortodoxa foloseste cultul icoanelor, obicei scos din uz de catre celelalte biserici.
Biserica catolica are mai multe sarbatori religioase, fara corespondent in practica ortodoxa sau protestanta.
Get your own Free Home Page